joi, 27 martie 2014

Anonimus 3

Aici pare că se termină paşii ei -
pe marginea unui pervaz oarecare
la marginea unei flori fără nume
în îmbinarea fragilă
dintre zi şi noapte
atât de subţire
că ar putea fi sorbită
dintr-o simplă inspirare

cineva îi spusese
că s-a născut cu aripi
după care o împinsese în gol –
nu există chemare mai dulce
decât privirea aruncată
în orizontul prăpastiei -
şi eu mă uitam la ea cum plutea
şi cădea şi plutea şi cădea
ca o carte azvârlită pe geam
la sfârşitul unor ani
lungi şi grei de studii
gaudeamus

marți, 25 martie 2014

Anonimus 2

Cum ar fi să vă spun
că de fapt eu nici nu exist/
că sunt doar o hologramă albastră
pe care voi înşivă aţi construit-o
pixel cu pixel?

să vă spun că nu-mi găsesc pacea
nici în alcovuri mirosind a mosc
nici măcar în visele de dragoste
ale femeilor coapte
că urăsc coapsele concupiscente
vorbele fierbinţi acuplările de ocazie?

iubesc doar moartea amanţilor tineri
clipa rarisimă când capul ei
s-a odihnit pe umărul lui
încremenit pe vecie –
o celulă auriculară/ o floare
din care sângele s-a scurs
în cea mai frumoasă poveste

ăsta sunt eu/ din când în când
apăs butonul de panică
cerul înfloreşte
nici steaua în cer
nu mă mai recunoaşte

luni, 24 martie 2014

Anonimus

Părul ei mirosea a băiat
ieşit cu greu din adolescenţă
a hard-rock mirosea/ a iarbă
fumată pe ascuns în toaleta liceului/
avea ceva lacrimi în pletele ei
negre ca pana corbului lui Poe
câteva silabe de dragoste
câteva suspine mortale -
vorbe interzise copiilor sub 16 ani

părul ei se străduia să albească
să strângă la tâmple zăpezile
să fugă de-acasă în lumea largă
prin fanta uitată întredeschisă-
anonimus anonimus
şi azi mi se-ntâmplă
să visez o licornă
declanşând alarma
de gradul zero