Jurnal
În timp ce noaptea urcă pe furiş
în cupa de argint a lui Artur Degeaba
parcurg febril istorii cu domniţe
şi cavaleri fără frică şi fără prihană -
mă tem că ridicând lespedea
ultimelor zile/ la fel te voi afla
aproape la o vârstă de copilandră/
cu tot atâţia ani la număr/
cu aceeaşi ploaie de albăstrele în păr
ca şi când cineva te-ar fi plîns
nu mai devreme de ieri/
drept e - cineva mi te repovesteşte
fără milă secundă cu secundă/
cineva citeşte peste umărul meu
îi simt răsuflarea rece la tâmplă
mirosul de pergament străvechi
oftatul de stea bătrână
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu