Jurnal VII
Max îşi aduce aminte/ cum a iubit-o el pe Eleonora/ o copilă /elevă la
liceul de fete Domniţa Bălaşa/ a plăcut-o din prima/ în uniforma ei
bleumarin de cadetă puberă/ i-a iubit matricola portocalie/ cu fatidicul
număr 666/ talia de viespe genele păcătoase/ de nimfetă/ gleznele
pururi neliniştite// a dus-o la cinema/ pentru că rula un film cu Bette
Davis/ puteai muri şi învia/ de plictiseală/
şi Max a cutezat să-i atingă umărul crud/ sânii incerţi/ cam asta a
fost/ apoi i-a suflat cald în ureche/ cum fac bătrânii mieilor abia
născuţi/ nişte cuvinte
pe care nu-şi amintea unde şi la cine le
auzise/ Eli Eli lama sabachtami// i se rupsese filmul/ mahalagii
fluierau băteau din picioare/ huo/ apoi s-a aprins o lumină timidă/
ecranul alb semăna perfect/ cu memoria mea de-acum
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu