Vino
pe maidanul copilăriei
să construim
cel mai frumos bordei
din cutii de conserve
şi oase de pasăre –
poate
să şi zburăm puţin
între două respiraţii
poate
să şi concepem prunci
arătoşi şi proşti
doar la sfârşit de săptămână/
iar la bătrâneţe
să ne-ngropăm
la rădăcina brumărelelor
împărţind aceeaşi bucată
de pâine pământie-
ţie prea îţi strălucesc ochii
galbeni de fiară
ignorată de vânător-
spune fetiţa strivind
sub călcâi fără milă
proaspătul muşuroi de furnici –
ningea pe maidanul etern/
imi aduc aminte perfect-
era spre seară
şi pentru vecie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu